Aceasta tura este o amintire din munti, petrecuta in urma cu câțiva ani....intre timp, noi ne-am schimbat. Muntii au ramas aceiasi....
Inca de la tura din Balea, din muntii Fagaras, ma gandeam ca ar fi nimerit sa urcam in muntii Cindrel, la refugiul Canaia, tinand cont de prognoza meteo favorabila, care se anunta pentru week-endul care urma!Asa ca le-am propus baietilor sa mergem acolo unde, cu aproximativ un an in urma, o parte din colegi au avut o aventura pe cinste! Din cauza viscolului puternic, a zapezii si a vizibilitatii reduse, au dormit in bivuac, la poalele unui bradut ingaduitor, care i-a primit pe calatorii rataciti, surprinsi de crivat, obositi si dezamagiti ca nu au mai putut ajunge la refugiul mult dorit si ca nu vor primi caldura sobei….!
Imi aduc aminte de povestile fiecaruia, de modul in care au trait tura respectiva, printre nametii care depaseau jumatate de metru!Ma gandeam la in Fagaras, la Balea ca era interesant sa abordam refugiul din Cindrel, astfel incat sa rememoram “incercarea ” lor, dar pe vreme favorabila!:)
Asa ca, sambata dimineata plecam spre “target”- muntii Cindrel , via Sibiu-Paltinis, noi, cei “6 magnifici”: Iosif, Sandu, Codrin, Mihaela, Adi si Mihai! Il recuperam pe drum pe colegul Dan, de la Cincsor, devenim ” 7 magnifici”!
Ne luam la revedere de la baietelul sau, care, uimit de aparitia unor tipi barbosi la usa casei, ne privea usor nedumerit, intrebandu-se probabil, unde o merge oare tata cu barbosii astia?
Asadar, in linistea diminetii, contrariati de norii "cumulus nimbus" care se ingramadeau pe cerul Brasovului, ne indreptam spre vest! Ajungem la Rasinari, luam cheile de la o ruda de a lui nea Ilie, cunostinta veche, cabanier cu vechi state, alaturi de care am trait o experienta interesanta cu ani in urma, rataciti in creierii muntilor, pierduti in viscol, intr-o alta tura de iarna, intr-un sfarsit de decembrie 2005, prilej de stiri per scroll-ul Realitatii si al Antenei 3: un grup de 14 turisti s-au ratacit in muntii Cindrel, surprinsi de viscol! Nu voi uita niciodata ce liniste s-a facut in cabana de la telescaun, de la Paltinis, cand “pierdutii” au revenit printre oamenii!
Toti turistii din cabana se holbau la noi ca la niste aratari: plini de gheata in barbi, cu echipamentul inghetat, cu coltarii agatati de rucsaci, plini de gheata si zapada, refuzand sa ne dam batuti de viscolul iernii aprige ce tocmai pornise! Dar asta este o alta poveste ! La Rasinari, nea Ilie lipseste la apel, a imbatranit, are in jur de 70 de ani, dupa circa 43 de ani petrecuti ca si gospodar al cabanei, s-a retras la casa lui, a predat stafeta ginerelui sau!
Acesta ne explica in cateva cuvinte cum patrundem in cabanuta, pentru ca din cauza ciobanilor si a musafirilor nepoftiti a fost nevoit sa ia masuri, sa inchida usile refugiului cu nenumarate lacate, cu chei metalice!Ne spune si de planurile primarului de a reabilita cabana!S-o vedem si pe asta!
Nu de mult, in vara cabana a fost sparta de ciobani curiosi sau interesati in a “recupera” toate cele de trebuinta din cabana, ca deh, asa e in muntii nostrii!Hotia e la putere, plecand de la jaful padurilor si terminand cu distrugerea sistematica a refugiilor de creasta si a cabanelor de catre aceste brute! 26 de geamuri au fost facute tandari, potrivit afirmatiilor actualului cabanier, asa ca refugiul are si acum cateva paturi prinse in geamurile din sala de mese!
Nu de mult, in vara cabana a fost sparta de ciobani curiosi sau interesati in a “recupera” toate cele de trebuinta din cabana, ca deh, asa e in muntii nostrii!Hotia e la putere, plecand de la jaful padurilor si terminand cu distrugerea sistematica a refugiilor de creasta si a cabanelor de catre aceste brute! 26 de geamuri au fost facute tandari, potrivit afirmatiilor actualului cabanier, asa ca refugiul are si acum cateva paturi prinse in geamurile din sala de mese!
Lasam masinile la Paltinis, langa telescaun si abordam prin padure traseul care urca constant, inspre saua Batrana, iesind intr-un gol alpin dominat de iarba tomnateca, galben-aurie, batuta de vantul de sfarsit de toamna!Despre iarna, ce sa mai vorbim!
Grupul se imparte, unii, Sandu si Adi urca mai rapid, in ritm sustinut, eu la mijloc cu Iosif, in urma Mihaela, Codrin si Dan, care vin in ritmul lor, ajungandu-ne din urma usor-usor! Discutam vrute si nevrute, traversam zone cu gheata, pe locul izvoarelor de sus, din platoul alpin!Nu e pic de zapada pe sus, bate un vant aspru de toamna, rece, patrunzator! Inca din saua Batrana, ne luam gecile de vant pe noi, imi trag cagula pe fata, gandindu-ma ca, daca o tine vremea asa, fara zapada, vom face o tura de iarna in Fagaras, prin praf si vant!
Praful este la putere peste tot!
Ne oprim doar pentru a admira orizontul intunecat, plin de cumulusi incornorati, care se bulucesc unii peste altii, parca pentru a ajunge unii inaintea altora, intr-o competitie fantastica, numai de ei stiuta!
Mancam un mic dejun frugal si abordam varful Cindrel, 2244m altitudine! Pe o vreme in schimbare, in ritm sustinut, unul dupa altul ajungem pe varf in circa o ora si 10 minute! Promoroaca deasa peste tot, vant inghetat, peisaj de tundra siberiana! Facem poze, ne despartim de amicii din Bucuresti, care coboara, alaturi de Cosmin, sa isi recupereze masinile, sa mearga acasa! Totul e inghetat!Siberie sibiana!
Intoarcerea este rapida, luam rucsacii din cabana si plecam spre Paltinis! Vremea se schimba, devine calda, nefiresc de calda!Oprim sub niste stanci, mancam merisoare confiate de gerul noptilor trecute, ca niste ursuleti disperati dupa ceva dulce! Ne cataram pe un bolovan, sunt prize destule, stanca poroasa cu mica, plasata pe ea!
Ne oprim doar pentru a admira orizontul intunecat, plin de cumulusi incornorati, care se bulucesc unii peste altii, parca pentru a ajunge unii inaintea altora, intr-o competitie fantastica, numai de ei stiuta!
Carusel al norilor, cenusiu sumbru, cer vanat si trist! Te uita cum ninge decembre?Nici poveste! Doar praf in vant!Care se ridica in trombe spre cerul plumburiu!Opresc inaintarea si “admir ” impreuna cu Iosif opera unor asa zise fiinte rationale, care intr-un exces, au dat foc unor jnepeni, doar pentru distractie!I-au taiat, i-au ciopartit, lasand totul de izbeliste, conserve contorsionate si sticle de bautura goale!Jneapanul si-a pastrat frunzele verzi pe margini, iar partea centrala este facuta scrum!
Tablou recent din muntii nostri!
Cerul bureaza amar peste noi, cate o picatura doua, ratacite, purtate de vantul rece si taios!Pare ca vine ploaia, dar nu vine!
Intr-un final ajunge la refugiul mult visat, dupa circa 3 ore jumatate, 4 de ascensiune, batuti de un vant aspru, care parca te ingheata instantaneu…! La refugiu, colegii Sandu si Adi, ajunsi deja, au facut focul, dar este un fum in camera de il tai cu cutitul, pentru ca soba nu a mai fost utilizata de ceva vreme!
Pana la urma totul este in regula, fumul dispare, noi cotrobaim prin cabana, curiosi sa gasim o sursa de lumina, o lampa cu gaz, ceva! Miroase a umed, a casa nelocuita, dar aerisim si totul revine la normal!
Deja pe la ora 16, trecem la povesti, admirand pe fereastra abrupturile nordice ale muntilor Lotrului, spuzite de un strat subtire de omat, cenusiu! Discutam despre eroii neamului, despre Avram Iancu si Tara Motilor, despre Maria Sa Voda Mihai Viteazul, despre Stefan cel Mare si victoria de la Podul Inalt, despre ce inseamna sa fii roman!Sandu dezbate intersant cu Codrin despre filonul aproape secat al valorilor romanesti autentice! Lectie de istorie! Atmosfera de cabana, calda, relaxata, povesti la gura sobei, ale carei lemne trosneau, duduind, in fata noastra, indemnandu-ne parca la somn, la leneveala!
Dar ce? Credeti ca am scapat de Sandu? Hai, imbracati-va si afara, la stele!E inceput de noapte de decembre, cu un petec de cer senin, cu o jumatate de luna!Vant inghetat, suierand in ferestre! Uite Jupiter, Cassiopeea... dar ce se aude! La naiba, cred ca urca cineva de jos dinspre vale, din sud! Parca e o voce cunoscuta. Canta ceva de codrii de fag!Bucovina! Nu se poate!Nu pot fi ei!Asteptam. Cine credeti ca apare in asfintitul vanat si trist? Cosmin, Marius si Liliana!Noi, un pic socati, fara reactie!Cum naiba?!
Parca erau in Parang, la Carja, la Mandra! Ce naiba? S-au teleportat pana aici? Nu s-au teleportat, dar au luat muntele in piept dinspre Groapa Seaca, din Saua Steflesti, au urcat o vreme cu masina, apoi cu rucsacii in spate, sa isi revada vechi prieteni!Important e sa iti propui!Apoi totul conspira la realizarea obiectivului, fie el cat se poate de greu de atins! Spune candva un intelept asiatic! Abia acum inteleg!Au venit pana aici pentru noi! Si pentru ei. Pentru a fi impreuna! Ne imbratisam, vorbim, ii invitam inauntru!Sunt infometati!
Ne povestesc de cabanierul/patronul de la pensiunea “La Razvan”, din Parang, care i-a cazat, iar mai apoi i-a luat la trei pazeste”, pe motiv ca isi consuma propriile alimente la masa lui, desi ar putea comanda de la ei, de la restaurant! Adica, te cazezi aici, mananci de la mine! Ce tampenie!
Nu e nimeni in statiune, nicun turist si tu ii tratezi cu un astfel de comportament pe singurii turisti!In fine, ei au renuntat, politicos, sa intre in contradictie cu acest individ!S-au ridicat, au strans si dusi au fost! Si-au luat bagajele si s-au mutat la pensiunea vecina!Nu cred ca trebuie sa toleram un astfel de comportament, din partea unor parveniti pusi pe capatuiala! Turism salbatic in muntii patriei!
Revin. La Iosif si povestile sale cu zombie, prilej de rasete si poante! Din cauza caldurii, cativa fluturi rataciti incep sa se invarte debusolati in preajma lumanarii!Se fac poze, se rade!Au inviat zombie, spune Iosif! Fluturi in prag de iarna, in lumina lampii! E o feerie a fluturilor, care innebuniti de caldura “il ataca” pe Iosif, prilej de glume. Cosmin ne spune cate ceva despre turele lui pe bicicleta, despre “Push Bike”, sau o noua tehnica de intrecere pe bicla, despre cum si-a lasat in urma competitorii , la un concurs din vara, de mountainbike, impingand la deal bicicleta, spre disperarea concurentilor, neobisnuiti cu turele alpine grele, in care tragi din greu, cu rucsacul in spinare, pe pante fara sfarsit!Daramite cu bicicleta!
Marius ne povesteste de vantul salbatic din Parang, care le-a umplut echipamentul de praf!Dust in the wind!Iarna?
Marius ne povesteste de vantul salbatic din Parang, care le-a umplut echipamentul de praf!Dust in the wind!Iarna?
Sandu incapatanat!Nu renunta!Hai sa vedem stelele! De data asta este sublim! Cer de cristal, luna in crestere in prag de iarna!Uite, spune el, Vanatorul Orion, care, insotit de cainele Sirius, de iepurele-Lepus, trage cu arcul in Taurus!
Uite Hyadele din Taurus, fiicele gigantului Atlas, cel care purta pe umeri cerul antic! Uite zice Sandu, Pleiadele, Castor si Polux! Suntem instruiti despre M42, nebuloasa Messier vizibila cu ochiul liber, pentru cunoscatori ... pentru noi, profanii doar un loc in care se nasc stelele!Ce tare! Cam departe totusi, la cei 24 de ani – lumina de noi, furnicutzele terrane, atat de orgolioase, de tantose, dar atat de efemere!
Se canta sub cerul liber, despre tara fagilor, Bucovina, despre noi, despre clipe pierdute in munti....!Atmosfera inghetata, lipsesc lupii si zapada, gerul!
E nefiresc de cald, iar linistea muntelui te patrunde incet, facandu-te sa te intrebi:
De ce nu poti tu, suflete, ramane aici pentru totdeauna, in nemiscare, suspendat sub stelele vii, inghetate si reci, sub nebuloasele celeste?Intrebari fara sens, intr-o lume, uneori lipsita de sens! Povestim. Dormim in caldura camerei, iar dimineata ne trezeste un soare patrunzator, ascuns uneori de ceturile Lotrului!
Mancam un mic dejun frugal si abordam varful Cindrel, 2244m altitudine! Pe o vreme in schimbare, in ritm sustinut, unul dupa altul ajungem pe varf in circa o ora si 10 minute! Promoroaca deasa peste tot, vant inghetat, peisaj de tundra siberiana! Facem poze, ne despartim de amicii din Bucuresti, care coboara, alaturi de Cosmin, sa isi recupereze masinile, sa mearga acasa! Totul e inghetat!Siberie sibiana!
Intoarcerea este rapida, luam rucsacii din cabana si plecam spre Paltinis! Vremea se schimba, devine calda, nefiresc de calda!Oprim sub niste stanci, mancam merisoare confiate de gerul noptilor trecute, ca niste ursuleti disperati dupa ceva dulce! Ne cataram pe un bolovan, sunt prize destule, stanca poroasa cu mica, plasata pe ea!
Ne amintim de turele de perete, facute si promise noua! Ajungem in saua Batrana din nou si ne decidem!Schimbam traseul pe ruita abordata acum 6 ani de mine si de Adi, un coleg de club, iarna, in viscol crunt! Coboram abrupt pe un drum forestier, intalnim un ATV condus de un tip, care tulbura linistea muntelui! Hai ca mai avem un pic!
Cand credeam ca am scapat, am dat de un drum forestier, de circa 4 km si dai, la vale!Bocancii de iarna scartaie printre pietre contorsionate! Mihaela imi spune ca e greu. Iosif la fel! Nu ne plangem, strangem din dinti si dam inainte, ca legiunile romane, ostile stravechi ale Imperiului Roman, in goana lor nebuna de a cuceri lumea!Noi nu vrem sa cucerim lumea, vrem doar sa ajungem odata la masini! Eu ce sa mai zic, confirm spusele colegilor, gandind-ma la talpile mele, batute parca in cuie! Tratament pentru genunchi, care preiau fiecare pas aiurea si il transmit mai sus, in coapse!
Ajungem in fine la masini!E vant rece, nori peste tot si nu stiu de ce, dar am o strangere de inima! Sper sa vina iarna, m-am saturat de ture prin praf! Ca in filmul cu Gheorghe Dinica, “Prin cenusa Imperiului”, asa eram si noi….plini de praf, obositi, ca niste soldati intorsi spre casele lor, dintr-un razboi al prafului si vantului celui inghetat de toamna, iarna! Nu se stie inca momentul cand va veni balana cu zapezile ei albe! Asteptam iarna adevarata!La randul lor, Fagarasii ne asteapta cu crestele lor smaltuite!
Ajungem in fine la masini!E vant rece, nori peste tot si nu stiu de ce, dar am o strangere de inima! Sper sa vina iarna, m-am saturat de ture prin praf! Ca in filmul cu Gheorghe Dinica, “Prin cenusa Imperiului”, asa eram si noi….plini de praf, obositi, ca niste soldati intorsi spre casele lor, dintr-un razboi al prafului si vantului celui inghetat de toamna, iarna! Nu se stie inca momentul cand va veni balana cu zapezile ei albe! Asteptam iarna adevarata!La randul lor, Fagarasii ne asteapta cu crestele lor smaltuite!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu